White balance este un termen relativ nou in fotografie, aparut odata cu aparatele foto digitale. Mai poate fi numit color balance, gray balance sau neutral balance. In romana ii spunem “sa-ti faci albul” 
si este o setare foarte importanta pentru a reda corect culori neutre (cum ar fi gri, de acolo si denumirile gray/neutral balance).
Ochiul uman este diferit de senzorul foto (evident) si culorile percepute de acesta nu se vor potrivi cu ce vede senzorul foto. Diversele conditii de iluminare pot crea rezultate diferite iar camera sa nu poata regla balansul automat, rezultatele fiind verzui, albastrui sau rosiatice, in nici un caz satisfacatoare.
Modul automat de white balace “Automatic white balance / AWB” este util in majoritatea cazurilor, de preferat sa-l folositi in mai toate fotografiile facute in lumina naturala. In momentele in care AWB da gres si nu poate regla corect balansul de culori puteti apela la preseturile de white balance:
Tungsten – acest mod poate fi reprezentat printr-un bec, util in cazul fotografiilor de intorior unde lumina este generata de un bec cu incadescenta. Ajuta la “racirea” imaginilor obtinute.
Fluorescent – compenseaza lumina rece a neoanelor (sau a altor surse de lumina asemanatoare) incalzind imaginea.
Daylight/Sunny – nu toate camerele au acest preset, AWB se descurca foarte bine cu acest tip de lumina.
Cloudy – incalzeste un pic imaginea.
Flash – lumina blitzului este destul de rece, acest preset incalzeste imaginea un pic
Shade – seamana destul de mult cu Cloudy
In afara de aceste preseturi mai puteti folosi Manual White Balance. In cazul aparatelor foto care ofera aceasta optiune cred ca este mai recomandat decat folosirea preseturilor. Pentru setarea manuala a White Balance ai nevoie de un card de white balance (gri 18%) sau ceva alb – o bucata de hartie, un servetel sau un obiect alb! Se va face o fotografie (focusata sau nu) in centrul careia sa fie referinta de balans (servetelul, hartia, cardul de white balance), setati aparatul pe manual white balance si selectati poza de referinta. Meniurile difera de la aparat la aparat dar procesul este identic.
O alta optiune este setarea in grade Kelvin a temperaturii luminii. Aceasta optiune nu se regaseste decat in aparatele foto din clasele DSLR mai scumpe. Totul se bazeaza pe experienta fotografului si pe acuitatea cu care poate sa spuna ce temperatura are o sursa de lumina. Niste valori aproximative mai jos sau daca sunteti mai curiosi un tabel e aici:
1700 K – flacara unui bat de chibrit
1850 K – lumina unei lumanari
2800 K – 3300 K – bec cu incadescenta
3350 K – 3400 K - lampi de studio
4100 K - Lumina lunii, lampa cu arc de senon
5500 K – 6000 K - Lumina naturala, blitz
9300 K - Monitor CRT
Tot optiuni de pe aparatele foto profesionale sunt white balance shifting si white balance bracketing care permit setarea mai precisa a white balance-ului, precum si fotografierea a 3 cadre succesive cu 3 setari diferite de WB. Aceste setari pot fi foarte utile cand setarea manuala a white balance-ului sau precizarea temperaturii luminii nu mai sunt de ajutor.
La aparatele foto cu film ajustarea tonalitatii de culoare a fotografiei se facea cu filtre care se adaugau in fata obiectivului foto si incalzeau sau raceau lumina cu care se facea fotografia.
Pe scurt, White Balance este o setare foarte importanta si poate sa strice sau sa faca o fotografie. Tonalitatea fotografiei poate sa exprime mult.
sursa:http://photowalk.ro/2008/11/05/white-balance/,Multumim photowalk.ro
